Skip to main content
Sharing is caring! Distribuie:

Ziua în care plasticul ne va depăși marchează punctul în care cantitatea de deșeuri de plastic generate din ambalaje de unică folosință, menajere și sectorul textil depășește capacitatea de gestiune a lumii. Conform unui studiu făcut de Organizația caritabilă EA Earth Action, în 2024, ziua în care plasticul ne va depăsi capacitatea de gestiune este estimată să aibă loc pe 5 septembrie. Fiecare țara are propria ei zi de depășire a gestiunii plasticului, care este determinată de cantitatea de deșeuri generate și capacitatea acesteia de gestiune.

Pentru ca studiul să prezinte o imagine cât mai de amplă, s-au analizat și alți factori relevanți precum: consumul local de plastic pe cap de locuitor, volumele de import și export de deșeuri sau capacitățile tării de tratare a deșeurilor.

Astfel, studiul a reușit să facă o hartă a lumii, fiecare țară cu ziua în care își depășește capacitatea de a își manageria deșeurile din plastic. România deși nu este ilustrată în acest grafic, nu a scapat neanalizată, data estimată fiind 1 august, media generala fiind data de 5 septembrie. (păstrăm această parte spre final)

Care este ponderea țărilor care contribuie la depășirea capaciății de gestionare a deșeurilor de plastic?

În 2024, asa cum am stabilit, data de 5 septembrie (248 zile) reprezintă granița după care deșeurile de plastic vor depăși capacitățile de manageriere a lumii, ceea ce inseamnă ca rămân în total 117 zile . În aceasta perioadă doar 12 țări sunt responsabile de 60% (70 zile) din totalul surplusului de plastic, iar alte 205 țări fiind responsabile de restul de 40% (46.8 zile).

Așa cum se arată și în graficul de mai jos, printre cei mai mari generatori de plastic care își depășesc puterea de gestionare sunt: China (23.5 zile), India (12.5 zile), Rusia (5.3 zile), Brazilia (4.3 zile) sau Mexic (3.6 zile).

Cum arata evoluția indicatorilor? Spre ce ne îndreptăm?

Incepând cu 2021, de când există date, ziua în care lumea și-a atins capacitatea de gestionare s-a îmbunătățit cu câteva zile de la 28 august in 2021 la 5 septembrie în 2024. Asta înseamnă că se fac îmbunătățiri în ceea ce privește modul de reciclare-gestionare la nivel global.

Dar este asta de ajuns? Din pacate, nu!

Se pare că odata cu capacitatea de gestionare, din păcate, crește și cantitatea de plastic pusă în piață, de la ~205.000 kt în 2021, la ~220.000 kt în 2024. Astfel, cu alte cuvinte, stam pe loc, cantitatea de plastic gestionată deficitar rămâne constantă.

Povestea poluării cu plastic

Relația dintre generarea de plastic per cap de locuitor și generarea de plastic per țară este evident în strânsă legătura dar nu direct proporțională, dacă exista un nivel mare de plastic generat per individ dar țara din care face parte nu are o populație foarte numeroasă vor aparea diferențe.

Este interesant de urmărit cazul Chinei, care deși are aproximativ 40kg deșeuri de plastic/ cap de locuitor, comparativ cu primul loc, Belgia, cu 147 kg, din cauza populației numeroase, se situează pe primul loc ca și generator de deșeuri din plastic în lume, într-o situație asemânătoare se află evident și India. Ce s-ar întâmpla dacă state precum Belgia, Emiratele Arabe Unite sau Oman, care au o populațe de peste 100 de ori mai mică decât India sau China și-ar păstra acest comportament în contextul unei creștere a populației? Să continuăm cu articolul mai bine!

Dar ce contează cu adevărat până la urmă: cine se afla printre țările care au cea mai mare grija de plasticul pe care il produc? Raspuns: Beligia! Cu toate că produce o cantitate uriașă per cap de locuitor, aceștia reusesc sa gestioneze cel mai bine din întreaga lume deșeurile din plastic. Pe când, la polul opus, datorita populației mari, suprafeței întinse dar si gradului de dezvoltare al țării, 12 țări reușesc să producă 60% din totalul plasticului gestionat greșit: China, India, Rusia, Brazilia, Mexic, Vietnam, Iran, Indonezia, Egipt, Pakistan, SUA si Turcia.

Pe langă multe alte variabile, gradul de dezvoltare al țării, educația, infrastructura sau obiceiurile de consum au un cuvând foarte puternic de spus atunci când vine vorba de reciclare/ gestionarea deșeurilor. În topul clasamentului țărilor cu cel mai mare procentaj al deșeurilor scăpate de sub control din total generat se află: Eritrea (97.6%) urmată la foarte mică distanță de Republica Centrafticană, Coasta de Fildeș, Etiopia, Mali, Sierra Leone, Rwanda, Niger, Uzbekistan, Senegal, Botswana. La polul opus, cu valori între 0-10% se situează: Coreea, Singapore, Japonia, Norvegia, SUA, Franța, Suedia, Australia. Anul acesta se așteaptă ca media globală sa fie de 8.8 kg/ persoană.

În acest moment (Aprilie 2024) se estimează ca aproape jumătate din polulatia globului (47%) trăiește în zone unde deșeurile din plastic deja au depășit capacitatea de gestionare.

Exportul și importul de produse din plastic, ce cuvânt au de spus?

Importurile și exporturile făcute între țări au un impact semnificativ atunci când viitoarele deșeuri sunt exportate către regiuni cu capacități limitate de manageriere, astfel fiind creată poluarea.

Procentual vorbind, raportând importurile și exporturile la totalul deșeurilor menajere produse de populația țării respective, Solvenia este cel mai mare exportator, acestea reprezentand 61.8%, importurile fiind la acelasi nivel, practic ”ce dă pe mere, ia pe pere”. Acest tip de sistem este bazat pe tranzactionare este recunoscut ca aparținând țărilor bogate, aceștia putându-si gestiona în același timp cu ușurință deșeurile, neavând surplusuri prezente în economie. (Exemple asemănătoare: Austria, Cipru, Latvia, Lituania, Luxemburg, Olanda)

La polul opus, țara cu cel mai mare decalaj dintre importuri și exporturi, care tranzactionează cel mai mult oferind spre export deșeuri din plastic (23% din total deșeurile menajere produse de populație) comparativ cu nivelul de import (1.6% din total deșeurile menajere produse de populație) este Norvegia. Pe scurt, acest lucru inseamnă că Norvegia deși își manageriază foarte bine deșeurile, prin volumul mare de exporturi tinde să împovăreze alte țări și să le suprasolicite sistemul de gestionare.

România cum stă în toată această poveste?

România intră în categoria ”Self-Sustainers”, împreună cu țări precum: Algeria, Argentina, Belarus, Bulgaria, Macedonia, Turcia sau Serbia. Suntem caracterizați ca fiind un generator moderat de plastic pe cap de locuitor (31.57 kg/ locuitor/ an), care își poate gestiona într-o oarecare măsură deșeurile la nivel intern, dar unde se pot aduce si îmbunătățiri importante.

Ziua preconizată în care cantitatea de plastic ne va depăși capacitatea de manageriere este 1 august 2024, ceea ce reprezintă 41.36% din totalul de plastic produs. Mai exact, din ~950.000 tone de plastic, 390.0000 tone ne vor depăși capacitatea. Exportăm 36.000 tone de deșeuri (3.8% din totalul produs) si importăm 74.000 tone (7.8% din totalul produs).

Ni se recomandă să reducem producția și utilizarea de plastic, să ne dezvoltăm infrastructura internă de gestionare a deșeurilor și să trecem la o economie circulară.

Dacă ți-a plăcut articolul nostru, nu păstra informția doar pentru tine, un share este binevenit! 🙂


Sharing is caring! Distribuie:

Lasă un comentariu

Programează o discuție