Reciclarea plasticului: 5 aspecte esențiale pentru agenții economici

În România, situația actuală a reciclării este departe de a fi optimă. Cu o rată de reciclare a deșeurilor de plastic de doar 30%, ne situăm printre ultimele țări din Uniunea Europeană în această privință. Comparativ, țări precum Belgia, Olanda și Luxemburg dețin cele mai ridicate rate de reciclare a deșeurilor de ambalaje din plastic, cu procente impresionante de 79,2%, 74,7%, respectiv 71,9%. 

Pentru a respecta termenul de conformare din 2025 impus de UE pentru țintele de reciclare, România trebuie să-și îmbunătățească semnificativ performanța în reciclarea plasticului. Nu este o sarcină ușoară, dar cu angajamentul tuturor actorilor agenților implicați, este posibilă. ^[1]

Ce presupune procesul de reciclare a plasticului?

Plasticul provine din extracția și prelucrarea materiilor prime în rafinării, unde produsele secundare din prelucrarea țițeiului sunt transformate în substanțe chimice numite monomeri. Prin procesul de polimerizare, aceștia devin polimeri, hidrocarburi cu greutate moleculară mare. Rezultatul sunt mici granule de plastic care pot fi colorate, topite și modelate pentru a fi folosite în diverse industrii.

Reciclarea deșeurilor din plastic este un proces destul de pretențios, care nu poate fi aplicat tuturor tipurilor de materiale. Iată ce presupune procesul:  

1. Curățarea oricărui recipient de plastic înainte de a fi introdus în containerul destinat materialului.
2. Curățarea pungilor de plastic și împachetarea lor pentru a fi reciclate.
3. Îndepărtarea etichetelor de pe ambalaje înainte de aruncarea lor.
4. Aplatizarea sticlelor cu dopul pus.

Dacă aceste proceduri nu sunt respectate, există riscul ca produsele de plastic să fie excluse din ciclul de reciclare. În acest caz, ajung în gropile de gunoi, unde pot dura de la zeci la sute de ani până se descompun. Pentru mai multe detalii, citește Studiu: Ziua în care plasticul ne depășește! 

Cunoaște tipurile de plastic pe care le poți recicla!

Pentru gestionarea corectă a deșeurilor din cadrul afacerii tale, trebuie să știi că doar aceste tipuri de plastic se pot recicla:

PET (polietilen tereftalat)

• folosit în sticle pentru băuturi, șampoane, alte lichide;
• material transparent, menține oxigenul departe de conținut pentru o mai bună conservare;
• cel mai ușor de reciclat dintre toate tipurile de plastic.

HDPE (polietilenă de înaltă densitate)

• material dens folosit pentru recipiente de la produse cosmetice, curățenie, mobilier de grădină, biberoane și containere;
• rezistent la căldură, ceea ce îl face ideal pentru astfel de utilizări.

PVC (clorură de polivinil)

• unul dintre cele mai periculoase materiale plastice, nereciclabil;
• folosit pe scară largă în fabricarea țevilor, cablurilor, ramelor de ferestre, produselor medicale și încălțămintei;
• durabil, rezistent la foc și intemperii.

LDPE (polietilenă de mică densitate)

• găsit în pungi alimentare, saci de gunoi, sticle flexibile;
• material elastic, cu costuri scăzute de producție, reciclabil pentru a fabrica noi pungi de plastic.

PP (polipropilenă)

• plastic rigid, dar ușor, rezistent la căldură și relativ ușor de reciclat;
• utilizat pentru capace de sticle, ambalaje alimentare și paie. Poate fi reutilizat după reciclare.

PS (polistiren)

• frecvent utilizat în construcții, instalații sanitare, jucării, eprubete medicale;
• bun izolator, rezistent la șocuri, însă toxic la expunerea la căldură.

Plastic mixt (categoria 7)

• include materiale plastice nereciclabile, cu o compoziție complexă, cum ar fi poliuretanul, acrilicul și policarbonatul.

Ai observat vreodată simbolul triunghiului pe ambalajele din plastic? Acesta este cercul Möbius și indică gradul de ușurință cu care un material se poate recicla. Numărul din interiorul triunghiului variază de la 1 la 7, iar fiecare număr reprezintă un tip diferit de plastic. De exemplu, numărul 1 indică PET, în timp ce numărul 2 reprezintă HDPE.

Ține cont de ambalajele din plastic care pot fi reciclate!

Ambalajele din plastic reciclabile includ o varietate de produse utilizate zilnic, multe dintre ele fiind ușor de colectat și prelucrat în cadrul programelor de reciclare. De exemplu, sticlele PET, folosite pentru apă și băuturi răcoritoare, sunt printre cele mai frecvent reciclate, datorită valorii și reutilizabilității lor ridicate. De asemenea, foliile de plastic folosite pentru ambalarea produselor voluminoase, precum baxurile de apă, pot fi reciclate dacă sunt curate și bine separate.

Alte ambalaje comune care pot fi reciclate includ:

• găletușele de iaurt și smântână;
• caserolele transparente pentru alimente;
• pungile alimentare, cu condiția ca acestea să nu fie contaminate cu resturi alimentare;
• sticlele de lapte din HDPE, împreună cu recipientele de detergent lichid șampon și balsam, sunt, de asemenea, reciclabile, dar este important să fie clătite pentru a elimina reziduurile de produs;
• containerele din plastic dur, precum lăzile și navetele utilizate pentru transportul băuturilor, sunt adesea returnabile și reciclabile, contribuind la un ciclu sustenabil de reutilizare.

Citește și cel mai amplu studiu de până acum – Plasticul din Dunărea românească! 

Ia în considerare că există ambalaje din plastic care nu pot fi reciclate!

Există și ambalaje din plastic care nu pot fi reciclate. Acest lucru nu înseamnă că nu sunt valoroase, dar procesul de reciclare este mai complex și există riscuri legate de contaminarea cu alte materiale:

• plasticul colorat. Acest tip de plastic, în special cel negru, este greu de reciclat. Problema este identificarea și separarea acestuia în procesul de reciclare. Te-ai gândi că este simplu, dar nu este. Plasticele colorate nu pot fi reciclate împreună cu cele transparente sau albe, pentru că ar rezulta o contaminare a culorilor în produsul final reciclat;  
• recipientele de plastic care au conținut substanțe chimice periculoase. Dacă acestea sunt amestecate cu alte materiale reciclabile, pot cauza contaminare și pot reprezenta un risc pentru sănătatea umană și pentru mediu;
• folia alimentară subțire transparentă nu poate fi reciclată. Aceasta este prea subțire și se poate încurca în echipamentele de reciclare, făcând-o greu de procesat. Din păcate, acest tip de plastic ajunge adesea în gropile de gunoi, unde persistă pentru sute de ani;
• reciclarea ambalajelor tetra-pack este o provocare mare. Aceste ambalaje conțin straturi de plastic, aluminiu și hârtie, ceea ce le face dificil de reciclat. În plus, pot conține și alte materiale, cum ar fi adezivi și vopsele, care pot contamina fluxul de reciclare.

În implementarea Sistemului de Garanție-Returnare sunt noi schimbări pentru reciclarea plasticului de care să ții cont

Începând cu 30 noiembrie 2023, sistemul de reciclare a deșeurilor de ambalaje primare nereutilizabile este administrat de o nouă entitate. S.C. RetuRo Sistem Garantie Returnare S.A., o companie românească înființată special pentru acest scop, va fi responsabilă de implementare, operare și finanțare. 

Obligațiile agenților economici

Ca agent economic, ai anumite obligații pe care trebuie să le îndeplinești în ceea ce privește reciclarea plasticului:

1. Conform Ordonanței nr. 6/2021, începând cu data de 3 iulie 2024, dopurile din plastic vor trebui să fie atașate de sticlele de băuturi cu o capacitate de până la 3 litri. Aceasta este o măsură aplicabilă tuturor sticlelor din plastic, indiferent de conținutul lor, cu excepția recipientelor din sticlă sau metal cu capace din plastic și a recipientelor pentru băuturi destinate și utilizate în scopuri medicale speciale.
2. Din 2025, sticlele PET pentru băuturi, care au o capacitate de până la 3 litri, trebuie să conțină cel puțin 25% plastic reciclat. Acest procentaj va crește în anii următori, conform reglementărilor UE.
3. Agenții economici care comercializează produse ambalate în pahare de băuturi din plastic sau recipiente pentru alimente destinate consumului imediat, sunt obligați să înlocuiască aceste ambalaje cu unele fabricate din materiale sustenabile. Altfel spus, este necesară o trecere la materiale mai prietenoase cu mediul.

În ceea ce privește obligațiile și taxele pentru plastic, trebuie să știi că toate aceste informații vor trebui incluse într-o declarație către Administrația Fondului pentru Mediu, pe care companiile sunt obligate să o depună anual. De asemenea, va fi necesar să iei în considerare și costurile asociate cu implementarea acestor măsuri, inclusiv taxele pentru plastic. ^[2]  

Vrei să degrevezi compania de obligațiile privind raportarea către RETURO SGR și AFM? Alege pachetul de externalizare a serviciilor SGR! 

Provocări în reciclarea plasticului

Reciclarea plasticului se confruntă cu o serie de provocări, pe care trebuie să le iei în considerare dacă ești implicat în acest proces. Am împărțit aceste provocări în patru categorii principale.

1. Diversitatea tipurilor de plastic

Fiecare tip de plastic are propriile sale caracteristici chimice și fizice, ceea ce înseamnă că fiecare necesită un proces de reciclare specific. Această diversitate poate complica procesul și poate crește costurile. De exemplu, PET (tereftalat de polietilenă) și PVC (policlorură de vinil) nu pot fi reciclate împreună, deoarece au puncte de topire diferite și necesită procese de reciclare diferite.

2. Contaminarea deșeurilor de plastic

Deșeurile de plastic pot fi contaminate cu diferite materiale, cum ar fi resturile de mâncare. Aceste contaminări necesită ca plasticul să fie curățat înainte de a putea fi reciclat, ceea ce face procesul mai dificil și mai costisitor.

3. Lipsa infrastructurii adecvate

În multe părți ale lumii, inclusiv România, nu există o infrastructură adecvată pentru colectarea și procesarea deșeurilor de plastic. Acest lucru duce la acumularea deșeurilor de plastic în mediu și la creșterea poluării.

4. Provocări economice

Prețul fluctuant al petrolului poate face ca producția de plastic nou să fie mai ieftină decât reciclarea, ceea ce poate descuraja investițiile în infrastructura de reciclare. De asemenea, cererea pentru plastic reciclat poate fi influențată de calitatea acestuia, care poate varia în funcție de procesul de reciclare și de tipul de plastic.

5. Trebuie să raportezi cantitățile de ambalaje din plastic

Conform Directivei 2008/98/CE privind deșeurile, actualizată prin modificările și completările ulterioare, și a Hotărârii Guvernului nr. 856/2002 privind evidența gestiunii deșeurilor și aprobarea listei deșeurilor, inclusiv a celor periculoase, există obligația de a raporta deșeurile de ambalaje, astfel clasificate:

• deșeurile de ambalaje rezultate din produsele introduse pe piața națională prin importuri sau achiziții intracomunitare;
• deșeurile de ambalaje generate de echipamentele companiei provenite din importuri sau achiziții intracomunitare;
• deșeurile de ambalaje aferente produselor sub marca proprie;
• deșeurile de ambalaje achiziționate de pe piața națională și utilizate pentru reambalări interne;
• deșeurile de ambalaje asociate materiilor prime importate de companie.

Conform clasificării oficiale, deșeurile de ambalaje sunt încadrate în categoria 15, fiind împărțite în următoarele subcategorii:

• deșeuri de ambalaje municipale colectate separat;
• deșeuri de ambalaje din hârtie și carton;
• deșeuri de ambalaje din plastic;
• deșeuri de ambalaje din lemn;
• deșeuri de ambalaje metalice;
• deșeuri de ambalaje din sticlă;
• deșeuri de ambalaje contaminate cu substanțe periculoase sau care conțin reziduuri;
• deșeuri de ambalaje metalice care conțin o matriță poroasă din materiale periculoase, inclusiv containere goale pentru stocare sub presiune. ^{[3, 4]}

Sigad oferă servicii de gestiunea deșeurilor. Alege să faci față cu succes oricăror provocări legislative, fără stresul raportării către ANPM! 

De ce este importantă reciclarea maselor plastice?

1. Plasticul are un impact semnificativ asupra mediului. Consumul mondial de plastic este în continuă creștere și, din păcate, degradarea acestui material durează sute de ani. O mare parte a plasticului ajunge în oceane, unde se descompune în particule foarte mici, numite microplastice. Acestea pot contamina apa potabilă și aerul, devenind o amenințare pentru sănătatea noastră.
2. Fauna și flora sunt sever afectate de poluarea cu plastic. Păsările de mare, țestoasele, balenele și alte animale marine înghit adesea plastic, ceea ce le poate provoca răni grave sau chiar moartea. De asemenea, microplasticele au fost găsite în multe specii de pești, midii și creveți, ceea ce ne afectează și pe noi, oamenii, atunci când consumăm aceste alimente.
3. Reciclarea plasticului este esențială pentru protejarea mediului și a vieții pe Pământ. Desigur, plasticul este un material util în multe industrii și nu poate fi eliminat complet. Dar putem reduce utilizarea lui prin reciclare.

Știm că plasticul este omniprezent, însă există și alternative. Încurajează inovarea și caută să implementezi alternative mai durabile, precum materialele biodegradabile sau reutilizabile. Acestea pot face diferența pe termen lung, atât pentru afacerea ta, cât și pentru mediul înconjurător.  


Surse
[1] Green Forum. “Romania Recycles Only 30% of Plastic Used.” Green Forum, 30 June 2023, www.green-forum.eu/environment/20230630/romania-recycles-only-30-of-plastic-used-391. Accessed 11 Oct. 2024.
[2] “ORDONANTA 6 25/08/2021 – Portal Legislativ.” Just.ro, 2021, legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/245908. Accessed 11 Oct. 2024.
[3] “Directivă – 2008/98 – EN – EUR-Lex.” Europa.eu, 2024, eur-lex.europa.eu/eli/dir/2008/98/oj/ron. Accessed 11 Oct. 2024.
[4] Indaco Systems. “Hotărârea Nr. 856/2002 Privind Evidenţa Gestiunii Deşeurilor Şi Pentru Aprobarea Listei Cuprinzând Deşeurile, Inclusiv Deşeurile Periculoase Actualizată 2024.” Lege5, 2024, lege5.ro/gratuit/gm3tgnrw/hotararea-nr-856-2002-privind-evidenta-gestiunii-deseurilor-si-pentru-aprobarea-listei-cuprinzand-deseurile-inclusiv-deseurile-periculoase. Accessed 11 Oct. 2024.

‌

‌

‌