Skip to main content
Sharing is caring! Distribuie:

Poluarea mediului este un subiect ce ne interesează pe toți în aceste vremuri. Chiar zilele trecute, Ministrul Mircea Fechet chiar a condus delegația României la Consiliul de Mediu de la Bruxelles unde s-a discutat despre Directiva-cadru privind deşeurile, reducerea poluării cu microplastice. Microplastice care fac și obiectul articolului nostru, pentru că poluarea apei este la fel de importanta ca și poluarea solului sau poluarea aerului.

Datele studiului – Încotro ne îndreptăm?

Poluarea apei cu micro si macroplastice a fost analizată în cadrul unui studiu efectuat de asociațiile Mai Mult Verde și Global Water Partnership România în țara noastră de-a lungul Dunării analizând cantitățile acestor materiale. Studiul poluării apelor Dunării a fost analizat înca de la intrarea acestuia în țară, în punctele Moldova Veche (km 23 după intrarea pe teritoriul României), Gruia (în aval de Porțile de Fier II) și Isaccea (după ultimul afluent/ râul Prut, înainte de Delta Dunării). Acesta a fost efectuat prin prelevarea mai multor probe de apă pe parcursul a cinci sezoane, în perioada primăvară-iarnă 2022 și primăvară 2023. (fiind cel mai extins studiu din România până în prezent)

Ca și concluzie a acestui studiu, cercetătorii au calculat un volum de aproximativ 100 tone de plastic anual în apele Dunării de pe teritoriul României. Dintre care, în medie, 48.5 tone de microplastic (0.0001mm – 5mm) și 48 tone de macroplastic (între 5 mm – 2,5 cm). Această conculzie este îngrijorătoare, mai ales în contextul în care organismele internaționale estimează că până în anul 2050 este posibil să avem în ape mai mult plastic decât pește.

De unde provine microplasticul din Dunăre?

Analizele au arătat că cele mai frecvente materiale întâlnite au fost polietietilena (52-86%) și polipropilena (12-26%).

Polietilena, găsită în toate probele prelevate, este întâlnită in general în alcătuirea ambalajelor alimentare și produselor de uz casnic precum pungi și recipiente. Polipropilena aparținând dopurilor, capacelor, electrocasnice, țevi și bare.

Alți polimeri din plastic:

  • Polistirenul (din construcții, ambalaje etc.)
  • Copolimerul EVA etilen-vinil-acetat (adezivi, încâlțăminte, ambalaje, materiale izolante)
  • Celuloză (industria alimentară si farmaceurică, ambalaje)
  • Poliuretan (izolatii termice, materie primă in industria mobilei și în obținerea vopselei, adezivi, ambalaje)

Cum arata rezultatele în funcție de punctele de prelevare a probelor?

Rezultatele testelor de apa referitor la poluarea apelor Dunarii au scos la iveală că prin punctul ”Moldova Veche” tranzitează cel mai mare volum de plastic, intre 93-100 tone anual.

Cifrele scăzând în punctele următoare, Gruia si Isaceea de aproximativ 3-4 ori. Concluzia pe care o putem trage este că Porțile de Fier I și II, au un rol de filtrare/ acumulare, cel puțin temporată, a particulelor de microplastic si macroplastic, valorile rămânănd constante până la vărsarea în Delta Dunării.

Cele mai multe mase plastice s-au găsit la adâncimi mici, până la 60 cm adâncime, dar și spre fundul apei. În general la adâncime mare s-au constatat volume mai mari de microplastice decat macroplastice, cel mai probabil particulele mici fiind fixate pe roci, faună si floră, avand impact semnificativ asupra biosferei acvatice.

Rezultate vizuale din anul 2022

Microplastic din punctul Moldova Veche în primăvara anului 2022, pe diferite zone ale Dunării după filtrarea apei de componentele de macropastic (≥5mm):

Microplastic din punctul Moldova Veche în vara anului 2022, pe diferite zone ale Dunării după filtrarea apei de componentele de macropastic (≥5mm):

Microplastic din punctul Moldova Veche în tomana anului 2022, pe diferite zone ale Dunării după filtrarea apei de componentele de macropastic (≥5mm):

Microplastic din punctul Moldova Veche în iarna anului 2022, pe diferite zone ale Dunării după filtrarea apei de componentele de macropastic (≥5mm):


Studiul acesta reprezintă un sprijin pentru organizațiile guvernamentale care pot direcționa eforturi către prevenirea poluării cu microplastic. Totodată, informațiile sunt relevante pentru comunitatea de cercetători și activiști de mediu, comunitate care poate interveni prin activități de remediere sau pervenire a acestui tip de poluare. Tot lanțul trofic este afectat de acest tip de poluare, iar consecințele sunt diverseSituația este gravă și trebuie a acționat cu răspundere.

Ionuț Procop – coordonatorul studiului, președinte Global Water Partnership (GWP) România.

Sharing is caring! Distribuie:

Lasă un comentariu

Programează o discuție