Ce reprezintă poluarea aerului și cum putem lupta împotriva acesteia?

Poluarea aerului este una dintre cele mai mari provocări de mediu cu care se confruntă lumea în prezent. Aerul pe care îl respirăm zilnic este contaminat cu particule nocive și substanțe chimice periculoase provenite din diverse surse, inclusiv transport, industrie, agricultură și activități domestice. Poluarea aerului are efecte devastatoare asupra sănătății umane și a mediului, contribuind la schimbările climatice și deteriorând ecosistemele. În acest articol vom explora în detaliu cauzele poluării aerului, efectele sale și soluțiile posibile pentru a o combate.

Tipuri de poluanți ai aerului

Aerul a fost poluat de zeci de ani cu dioxid de azot, ozon și particule, cu concentrații mai mari în zonele urbane populate. În 2020, expunerea la particule cu un diametru mai mic de 2,5 microni a provocat moartea prematură a cel puțin 238.000 de persoane în UE, potrivit Agenției Europene de Mediu.

Particulele fiind mai mici decât un fir de păr, pot trece în fluxul sanguin prin respirație. Acestea pot include substanțe chimice organice, praf, funingine și metale.

• Particulele fine (PM 2.5 și PM 10): Particulele fine, cunoscute sub denumirea de PM2.5 și PM10, sunt particule microscopice suspendate în aer care pot fi inhalate adânc în plămâni. Aceste particule provin din surse variate, inclusiv: emisiile din transporturi (vehicule, aviație), activități industriale (fabrici, centrale electrice), arderea biomasei și a deșeurilor,p raful rezultat din construcții și alte activități umane.

• Gazele Toxice: Gazele toxice, cum ar fi dioxidul de azot (NO2), dioxidul de sulf (SO2), ozonul (O3) și monoxidul de carbon (CO), sunt produse prin arderea combustibililor fosili și alte activități industriale.
• Substanțele Chimice Volatile: Compușii organici volatili (COV) sunt substanțe chimice care se evaporă ușor în aer și pot fi găsiți în produsele de uz casnic, vopsele, solvenți și emisiile industriale. Expunerea la COV poate cauza iritații și alte probleme de sănătate pe termen lung.

Good to know!

Agricultura a fost principala sursă de amoniac și metan în 2020, responsabilă pentru 94% și, respectiv, 56% din totalul emisiilor în Europa.

În 2020, transportul rutier a fost principala sursă de oxizi de azot, responsabil pentru 37% din emisii în Europa.

Sectorul aprovizionării cu energie a fost principala sursă de dioxid de sulf, responsabil pentru 41% din emisii în 2020.

Industriile prelucrătoare și extractive și sectorul furnizării de energie au fost principalele surse de emisii de metale grele în 2020. [1]

Efecte ale poluării aerului

1. Biodiversitate – Poluarea aerului dăunează, de asemenea, ecosistemelor terestre și acvatice .În 2020, niveluri dăunătoare ale depunerilor de azot au fost observate în 75% din suprafața totală a ecosistemului UE. Aceasta reprezintă o reducere cu 12% față de 2005, în timp ce obiectivul planului de acțiune al UE privind poluarea zero este de a ajunge la o reducere cu 25% până în 2030. Conform analizei EEA, 59% din suprafețele împădurite și 6% terenuri agricole au fost expuse la niveluri dăunătoare ale ozonului de la nivelul solului în Europa în 2020. Pierderile economice datorate impactului ozonului de la nivelul solului asupra producției de grâu au totalizat aproximativ 1,4 EUR. miliarde în 35 de țări europene în 2019, cele mai mari pierderi fiind înregistrate în Franța, Germania, Polonia și Turcia.
2. Schimbările climatice – Emisiile de gaze cu efect de seră, cum ar fi CO2 și metanul, contribuie la încălzirea globală. Aceste gaze captează căldura în atmosferă, ducând la creșterea temperaturii globale, topirea ghețarilor și fenomene meteorologice extreme. Schimbările climatice au un impact profund asupra mediului și societății umane.
3. Sănătate – Fiecare om inhalează zilnic aproximativ 14 kg de aer, astfel, calitatea precară a aerului poate provoca boli respiratorii și cardiovasculare (astm, bronșită, boli pulmonare , hipertensiune arterială), boli asupra sistemului nervos (tulburări cogniteive sau probleme de dezvoltare la copii) sau chiar probleme asupra sănătățoii reproductive (complicații în sarcină sau infetilitate). Potrivit Our World Data, în anul 2021, poluarea aerului a fost al doilea cel mai mare factor de risc cauzator de moarte din lume.

Măsuri de prevenire și educare a poluării aerului

1. Tranziția către energie verde prin surse de energie regenerabila (energie solară, energie eoliană, energie hidroelectrică) și eficiență energertică (clădiri verzi, electrocasnice eficiente);
2. Transport sustenabil
   • Promovarea transportului public modern și subvențiilor pentru utilizarea transportului public;
   • Vehiculele electrice si opțiunile de Car Sharing pot fi o solutie farte bună pentru a minimiza și reduce impactul cât și numarul de vehicule;
   • Infrastructură pentru biciclete si pietoni.
3. Reglementări și Politici Guvernamentale
   • Standarde de emisii;
   • Planuri de reducere a poluării;
   • Suport pentru energie curată.
4. Reucerea poluării industriale prin tehnologii de control si monitorizare, împreună cu aplicarea unor practici sustenabile.
5. Aplicarea unui plan de practici agricole verzi prin-o buna gestionarea a deșeurilor agricole și practicarea unei agriculturi ecologice prin minimizarea folosirii substanțelor nocive.
6. Conștientizarea si educația populației prin campanii de informare publică în școli și implicarea comunității prin programe de voluntariat.

Planul Uniunii Euopene

Planul de poluare zero al UE contribuie la Agenda ONU 2030 pentru dezvoltare durabilă. În cadrul Pactului ecologic european, UE și-a stabilit obiectivul de a reduce poluarea aerului, a apei și a solului până în 2050 la niveluri care nu mai sunt dăunătoare sănătății și ecosistemelor naturale și care se află în limitele pe care planeta le poate susține. Acesta definește o serie de obiective pentru a ajuta la atingerea acestui obiectiv până în 2030:

• reducerea deceselor premature cauzate de poluarea aerului cu peste 55%
• reducerea ecosistemelor UE în care poluarea aerului amenință biodiversitatea cu 25%
• reducerea gunoiului de plastic din mare cu 50% și a microplasticului eliberat în mediu cu 30%

În aprilie 2024, Parlamentul a adoptat noi reguli pentru îmbunătățirea calității aerului în UE. Legea stabilește obiective mai stricte pentru câțiva poluanți, inclusiv particulele, dioxidul de azot, dioxidul de sulf și ozonul, pentru a se asigura că calitatea aerului din UE este mai puțin dăunătoare sănătății umane, ecosistemelor naturale și biodiversității.

Țările UE vor trebui, de asemenea, să monitorizeze poluanții care s-au dovedit a avea un impact negativ asupra sănătății și mediului, cum ar fi particulele ultrafine, carbonul negru, mercurul și amoniacul, unde este probabil să apară concentrații mari.

Reducerea poluării aerului necesită un efort concertat și coordonat din partea guvernelor, industriei și cetățenilor. Prin adoptarea unor politici eficiente, implementarea tehnologiilor verzi și promovarea unei conștientizări publice crescute, putem contribui la îmbunătățirea calității aerului și la protejarea sănătății noastre și a mediului. Fiecare acțiune contează și, împreună, putem construi un viitor mai curat și mai sănătos.